Papusarii si papusile

Trage cortina. S-a facut ziua. Hai, papuselelor, alinierea pe scena! Azi ne vom juca de-a viata. Trage cortina. E noapte iar.
"Dar soarele e inca pe cer..."
"Stii tu, Arlechinule? Il vezi?"
"Il simt."
"Nu-l vezi. Deci nu exista"
"Papusarule, unde esti?"
"Sunt tras de sfori."
"Sunt groase?"
"Sunt raze de soare."
"Deci exista."
"Nu."
"Nu inteleg."
"Dormi. Le vei gasi in tine"

A trecut potopul............................................. Urmeaza supravietuirea de dupa el

Caii  salbatici din Letea, care pareau sa aiba soarta pecetluita, au fost salvati de la macel. Din pacate, au ajuns intr-o stare atat de rea incat necesita ajutor urgent pentru a putea supravietui. Momentan se afla in localitatea Urleasca - judetul Braila si au nevoie de urmatoarele:

1. Unguete pentru dezinfectarea ranilor, vitamine, antibiotice, perfuzii pentru hidratare si  alte medicamente, toate  pentru a-i pune pe p;icioare
2. Lapte pentru manji (este urgent)
3. Lucerna si sare, paie si orice fel de hrana pentru caii adulti
4. Voluntari dispusi sa merga la Urleasca-Braila sa ingrijeasca, sa hraneasca si sa pazeasca bietele animale
5.Umbrare, galeti pentru apa, hranitoare...

Va rog sa va informati in legatura cu soarta acestor animale de la persoanele care se ocupa direct de salvarea cailor si sa nu dati crezare tuturor zvonurilor care circula in presa ori la scara blocului. Mai jos aveti datele de contact ale fundatiei Vier Pfoter, initiatoare a demersului de protejare a cailor salbatici din Delta Dunarii. Nu donati inainte de a anunta fundatia ca intentionati sa faceti o donatie. Asigurati-va ca numerele contului in care urmeaza sa depuneti bani este cel corect. Sunt extrem de multi speculanti care vor sa fure.. si de aici.. si acum...!

Ajutati  caii din Letea prin viramanet online sau plati online cu mentiunea "Caii din Letea"
Fundatia VIER PFOTEN Romania
http://www.vier-pfoten.ro/website/output.php?id=1001&language=2
Raiffeisen Bank - sucursala Piata Amzei
Cod de identificare fiscala al entitatii nonprofit: CF 12969627
SWIFT-RZBRROBU
Cont bancar (IBAN):
CONT IBAN RO 05 RZBR 0000 0600 1008 6169(ROL)
CONT IBAN RO 33 RZBR 0000 0600 1008 6150(Euro)
PROGRAME: RO54 RZBR 0000 0600 1008 6257

GIA – Group Initiative for Animals
http://www.orasulanimalelor.ro/
CIF – 22002126
IBAN (LEI): RO69 BTRL 0640 1205 E803 48XX
IBAN (EURO):RO44 BTRL 0640 4205 E803 48XX
Banca Transilvania - Sucursala Marriott

Mai multe fotografii:
http://www.facebook.com/note.php?saved&&note_id=225021297510268#!/media/set/?set=a.219057628112583.62570.115974898420857

Corporatio Zoologica

Ma bantuie ocazional gandul sa infiintez o gradina zoologica cu specii de corporatisti. Sa o amenajez ca o imensa cladire de birouri pentru ca e musai sa le respect habitatul, sa pun un clown la receptie si sa-l instructez sa taie bilete cu "bun venit in lumea fericirii de carton". Dintre speciile de corporatisti cu poze la public vreau sa specific urmatoarele:

- pupincuristus maximus - specie de lingau ahtiat dupa pozitia ierarhica si marirea de salariu

- secretaria raetardi - initial superba creatura matinala, vietuieste in cadru organizat, supusa fiind regulilor junglei habitationale. Orizontul ei de dezvoltare se limiteaza la activitati de o complexitate redusa, carora le acorda o importanta cruciala. Strans inrudita cu secretaria istericae si asista titirezus. Cea din urma manifesta o legatura extraconjugala cu sefus coiosus, specie de gibon protector al silicoanelor de birou.

- internus aerianus - aceasta specie de corporatist in formare se desprinde din randurile studentilor in curs de indoctrinare. Viseaza la un program fix de lucru, o pozitie inalta in haita corporatiei si siguranta ca nu va fi atacat de pradatorii de posturi.

- sefus coiosus - mentionat si mai sus, este un demizeu. Acest exemplar aparte nu trebuie contrazis, nu trebuie deranjat, nu trebuie criticat, nu trebuie intrebat, nu trebuie sa faca nimic. Este masculul alfa al haitei.

- clarvanzatorus - vietuieste in departamentul de vanzari al corporatiei si are proprietatea de a vinde tot: produse, servicii, concurenta, informatii, suflete, moravuri. Specie parsiva, daunatoare spiritului etic, insa foarte apreciata de sefus coiosus atunci cand aduce ofrande consistente.

- paranoicus barfae - specie rezultata dintr-o bizara incrucisare a lui clarvanzatorus cu secretaria istericae. Extrem de suspicioasa, extrem de vigilenta si extrem de instigatoare, aceasta agila pradatoare se hraneste cu intrigi si esecuri ale indivizilor mai slabi de inger.

- muncitorus puturosus -  inrudit cu sconcsul de transport in comun, muncitorus puturosus are o mare fobie de actiunea deodorantului asupra corpului sau. Are o igiena precara si simte nevoia sa isi marcheze teritoriul (sebum pe maus, tastatura si instrumente de scris, urina pe capacul vasului de toaleta si un puternic miros lasat in incaperea in care intra)

- depresicus mundi - mereu nemultumit de propria existenta si de gradul de degradare al civilizatiei, acest specimen vede partea negativa a lucrurilor, este  anxios si socializeaza exclusiv cu cateva exemplare din propria specie

- ai ti suportabilus - specie migratoare dintr-un departament in altul, extrem de sociabil si saritor, este foarte indemanatic la a repara imprimante, scannere, tastaturi, calculatoare, mese, surubelnite, usi, ventilatoare, scurgeri, coli A4 facute avioane, covrigi, ascutitoare, rezervari in rezervatii, servere, iaurt cu musli, conexiuni la internet si altele. Are un program de somn redus, fiind mereu disponibil pentru semenii sai si speciile din vecinatate. Ca subdiviziune a acestei specii exista ai ti insuportabilus, care are aceleasi indatoriri ca ale lui ai ti suportabilus, insa mutatiile genetice, Counter Strike si personalitatea antipatica il fac sa fie un individ solitar, misterios, un adevarat lord al tenebrelor. Principala sa activitate este delegarea sarcinilor proprii catre ai ti suportabilus.

- Hash Er selectio - adesea influentabil de sentimente si ratiuni proprii, acest introductor al virusului  corporatiei in creiere proaspat spalate, are tendinta sa selecteze subiectiv viitorii membri ai haitei. Astfel, numerosi indivizi inruditi sau prieteni cu Hash Er selectio vor ajunge in varii functii din cadrul "familiei corporatiste".

- abstinenta workaholicae - obisnuita cu lipsa vietii sociale, specia abstinenta workaholicae isi creaza un scop din a fi compatimita si totodata admirata de catre orice creatura vie pentru efortul "supraomenesc" pe care il face in scopul progresului corporatiei. Se autovictimizeaza adesea si nu isi poate aduce aminte o zi in care sa nu fi stat peste program (fie sau nu necesar acest lucru). Lesne de intuit de unde si abstinenta.

- lenesus iresponsabilvs - specie diametral opusa abstinentei workaholicae, isi valorifica din plin timpul liber chiar si atunci cand nu ar trebui. In caz ca nu este ruda sau prieten cu Hash Er selectio sau cu sefus coiosus, este depistat rapid si eliminat din sistem.

- vedeta vedeti - intalnita in toate tipurile de habitat corporatist, aceasta specie extrem de adaptabila este mereu in cautarea, asumarea si recunoasterea meritelor (proprii mai putin).

Ar mai fi multe, caci fauna corporatista este incredibil de variata si suprapopulata, dar n-as vrea sa stric mai tare cheful de munca al mortilor vii, extrrreeem de ocupati, care acum se pregatesc sa arunce cu rosii in mine pentru ca i-am jignit.
Atat.

VREAU

Planuri de viitor:

...sa te faci oglinda.
Vreau sa te port cu mine in geanta si sa te gasesc in vitrine in timp ce trec cu pasi aproape grabiti pe bulevarde schimbatoare. Vreau sa ma vezi dimineata cum surad dupa un vis frumos sau ma incrunt la o noua zi de munca. Vreau sa-mi arati ca am un zambet cald, asa cum ma sfiesc sa cred si mai vreau sa-mi arati ca suntem efemeri. Vreau sa-nveti sa privim cerul si muntii in apa. Vreau sa te vad in ochii unui copil si sa-i spun apoi cat sunt de luminosi. Vreau sa te caut.Vreau sa te cred.

...sa fiu zmeu.
Sa ma inalti in vazduh si sa pui vantul sa-mi gadile aripile. Sa fiu admirat de suflete naive. Sa vreau sa fiu in locul tau si sa ma legi de tine. Sa vrei sa poti zbura ca mine. Sa ma lasi sa urc cat pot de sus si sa ma chemi la tine. Sa fiu pata de culoare pe un imens albastru. Sa dansez cu cerul si sa radem. Sa fiu neputincios vointei tale. Sa ma feresti de furtuna. Sa ma minti ca nu exista decat zile cu soare. Sa ma pictezi.Sa ma scald in lumina. Sa fugim.

...

Vreau sa FIM.

Mizilicul cotidian

RE-CU-NOSC:
Nu m-am uitat la "nunta secolului"... din simplul motiv ca nu sunt convinsa ca secolul s-a gandit sa se insoare. Asadar, nu ma intereseaza cat de lunga a fost trena miresei, cat caviar a bagat familia regala romaneasca la intestin, cate paiate internationale si-au deversat botoxul si silicoanele la ceremonie, cati gura-casca au blocat traficul in Londra si ce audienta a avut PRO TV-ul pentru toate acestea.

1 Mai.
Am preferat sa raman in golitul Bucuresti. Strategic! Dupa migrarea masiva a micarilor de scara blocului spre crangurile inflorite ale Snagovului + alte imprejurimi cu boscheti primitori de peturi, caserole si mucuri de tigara, mi-am zis ca pot respira ceva mai liber in RATB.
Drept vorbind, marea aglomeratie de bizoni citadini a fost, de fapt, pe litoral. Asa am aflat cum se fac placajele cu jurnalisti in Vama, cum se cutitesc croncaneii in Mamaia si... da - a mai murit o data Bin Laden in timp ce prin gradinitele romanesti incepuse "batalia pentru un loc" (dupa cum relatau cu sarg reporterii iRealitatea TV).
Am avut vreme si chef de o portie de teatru.
Nu am mai auzit nimic despre dezastrul din Japonia. Pare-se ca voalul miresei secolului a acoperit complet deja insignifiantul Tzunami. Mai nou ne arde daca noua Cosanzeana britanica va fi la fel de populara ca Diana si daca nenea Fat Frumos poarta chilotii lui Botezatu. Ai notat, OTV?
Sirul evenimentelor interesante continua. Pe CNN.

Zambete cu iz de soare

Demult n-am mai trait senzatia unui copil care asteapta cu nerabdare sa deschida cadourile de sub brad. Ieri, desi n-a fost nici pe departe Craciunul, am primit cateva cadouri superbe din partea Fortunei.

Primul avea un iz de scoala veche. Am fotografiat pe film, m-am lasat fotografiata si am zambit pios oranj-albastru.
Ma tot batea gandul de cateva zile sa vizitez o biserica. Scopul nu ar fi fost acela de a colecta virusi de pe geamurile icoanelor preapupate, ci pur si simplu de a-i da binete Androginului; un fel de "sunt un mare fan al operei tale, multumesc pentru autograf". In completarea lui Olimpus OM-10 a venit descoperirea unui asemenea loc, ctitorit prin 1800 si ceva, pe o straduta paralela cu Teatrul de Comedie. Superb loc!  Cum, totusi, tocurile de 13 si drumul in lucru cu escavator cu tot nu fac un mix bun, am apelat la posibila hernie a posesorului aparatului de scoala veche sa ma treaca "prapastia". Nu-i de mirare ca a trebuit indulcit momentul cu profiterol apoi.
Zmeura pe frunze gigantice de menta era inghetata, insa pofta a fost atat de mare, incat nici macar dintii n-au mai protestat la vanilia sub zero grade din pahar.

Carturesti.
Discursuri predictibile am mai auzit, insa acelea au fost expuse frumos. Asa am aflat ca limba romana are in jur de 160 000 de cuvinte, dintre care oricine altcineva in afara de Patapievici foloseste in medie 6000 de-a lungul intregii vieti. Actorul grabit care ne explica noua, devoratorilor de arta vorbita, cum sa povestesti prin teatru m-a recunoscut mai tarziu in MTR (Muzeul Taranulu Roman). Am fost la piesa lui. Am ras, am stat pe ganduri, am ras din nou si m-as mai duce.

Astazi m-a trezit Aretha Franklin: "I'll say a little prayer for you". A inceput sa cante de indata ce mi-am pornit calculatorul, asa ca am zambit din nou.

The best lover

Life is different at the sea. Time doesn't move hour to hour but mood to moment. The sea has its way of making you live by the currents and plan by the waves. The only time measurer is the sun and you follow it just to see its majestic rise and fall back into the deep blue. 

I sometimes miss the wide stillness of the sand and crave for such calm breaths of memories wiped away by the tides. The blanket of stars may be cold, but it's the most beautiful one I've ever seen. A night on the beach, the simplony of waves, a playful wind running through your hair - that's my healer. 

They say that the sea has no memory. I tend to disagree: she remembers me, you, everyone else who has come to greet her. Have you ever made love to the sea? She has her ways of making you lose yourself, sweap you off your feet and keep you wide awake just by being there. 

She's not perfect, but she's the best I've ever had.

Confesorului meu, Tavanul

Tie daca-ti zic de ce n-am timp sa ma plictisesc, ma crezi. Esti ideal fiindca-n albul tau imens ma conving mereu ca nu judeci ce asculti.
Din tumultul de ganduri insirate fara noima, ai puterea sa intelegi. Imi astern clipele in puzzle - e ordine la tine-n alb si liniste in jur.
Te-as face mare, dar marea e departe. Uneori ma apesi mai tare ca valurile ei cand e furtuna. Alteori nu te suport si fug de tine ca la final tot la tine sa ma intorc chiar daca-mi schimb adresa. Siguranta ta n-o pot gasi afara.

Se spune ca fiecare are locul lui sub soare. Ei bine, draga confesor, azi a plouat. Prin tine nu vad soarele asa ca maine am sa te parasesc.
Ne vedem la noapte. Daca parsiva imi tot alunga somnul ca sa apuc sa te privesc, vom da petrecere de ganduri. O noapte alba ca varul tau nu-mi garanteaza ca voi scapa de zile negre, dar imi aminteste ocazional ca poti fi o companie placuta.

Mesaj pentru un OM

Astazi, ziua iubirii, o voi dedica unui om care a iubit viata mai mult decat noi toti la un loc, insa viata i-a fost dat sa-i fie scurta.


Mi-e greu sa cred ca nu mai esti, iar optimismul incurabil pe care l-am deprins de la tine ma obliga sa cred ca totusi n-ai plecat de tot, ci doar din ceea ce ti-a fost o povara in ultimii ani. Te-ai dus zambind. La fel te voi pastra in amintiri. Mi-e greu sa imi gasesc cuvintele; poate ca tocmai cuvintele sunt cele mai nepotrivite pentru asta, dar vreau sa-ti multumesc.
Pentru ca esti. Oriunde ai fi...!
Mi-ai promis ca bem un ceai candva. Te tin minte... si-ti voi zambi la revedere.

"Iubitorilor" de animale

"Mergem? Hai sa mergem!"
Rostesc apoi cuvantul ala care-i place atat de mult, ma ia in brate, il leg de mine,e frumos si nerabdator, zambesc  si mergem. Pentru el e important sa fim asa. Pentru mine e important sa se bucure.
Ii acord libertate; avem nevoie de ea pentru ca, desi "zburda" nepasator in fericirea lui, mereu se intoarce cand il chem; ador loialitatea lui. E singurul caruia ii acord atata libertate incat nu stie ce sa faca cu ea.. si se intoarce mieros la picioarele mele. De fiecare data.
L-am invatat sa nu discrimineze - pentru noi nu exista rasa. Azi i-am prins o farama de zambet strengaresc dupa ureche si l-am lasat, ca de obicei, sa creada ca e numai a lui.
Un ghemotoc cu par de foc si migdale-n loc de ochi ne privea cu drag.
"Hai cu noi!" si nu s-a lasat asteptat.
Au urmat altii: unii se dadeau mari cu hainele lor, altii pareau manierati. Am intrat intr-o discutie despre "tineretul din ziua de azi" cu un gerovital garbovit pe toate partile. Anii si grijile l-au facut sa-i pese:
"Dar stiti, e o chestiune de rasa, domnisoara, iar eu chiar fac diferenta si-mi pasa de asta!" Apoi JEAP! Una peste ochi ghemotocului roscovan.
"Mergem? Hai sa mergem!"
"Plecati? Dar ati ramas asa putin..."

"Tocmai mi s-a facut sila de 'iubitorii' de animale"... si l-am luat pe ghemotocul fara rasa cu noi.

...pentru ca mi s-a spus ca tresar in somn sau chitai

Vis cu ochii larg inchisi:

Imi aluneci pe retina tu, farama din mine si tot ce n-am fost. Ma gadila pasii tai prin minte si stiu ca acolo ramai. Tu, suflet strain ce-mi apartii fara sa-ti cer.
Azi am fost cuminte: am visat frumos.
Te stiu de undeva si parca... unde esti? Cuprinde-ma, tu, si mangaie-mi privirea cu ochii mintii tale. ma vezi? Sunt goala...inauntru si nu e loc decat de tine. Inspira-ma - Sunt... porii tai: inchis-deschis, inchis-deschis, inchis-deschis...! Nesfarsita simfone in batai de inima imi canta la ureche. Si tu visezi frumos, nu e asa?
Ne revedem sub pleoape si-n diminetile de-apoi:
tot eu, tot tu - si drag ne e de noi!

Reverie

Message for the Hearts of Sand


Writing this post has crossed my mind when I've discovered that some people have turned money making into a hobby. Having money is really not a bad thing at all, but the way people spend it, now that's a problem!

Every now and then I hear people talking about recession, poverty and third world expansion. In fact, billions are spent by third world belongers just to sustain life - they buy food, cheap clothes and medicine. Money has come to rule their very existence; if they don't have money, they die. Talking about clothes: how many African villages would a Versace dress feed? How much medicine could a Loius Vuitton bag buy for children with leukemia? Or would Paul Smith be willing to buy books for children in Asian villages?

If there is no P.R. affiliated to their "welfare", then no! There will be no welfare. Children starve, remain uneducated, fight diseases and eventually die.  I sometimes think that being a billionaire is not the most important thing. You become a corporation and lose your humanity. Your brain is money, your heart is P.R. and your faith is profit.

I'm not a communist; I'm not saying that everyone should have equal money. I promote self affirmation and individuality.

BUT

I strongly believe that, instead of going to a village with a sack of flour or rice and take some journalists to write about your "good deed", as a politician you could give those people the means to produce their own supplies
I wish I could see and artist preoccupied with funding schools instead of going to Africa and sharing their CDs to children while enjoying a Safari ride
I still hope there are churches who really support sinisters whether they are believers or not instead of giving second hand clothes to poor people to convert
I encourage scientific progress, yet I can't understand why we are continuously making bombs to protect the planet

... And yes, I know I'm a dreamer and those things will never really exist...
Wait a minute: don't dreams come true if you believe in them? Don't they become real if you pursue them?
My dream is too big; it involves you as well, so help me! Make it OUR reality.

Open Letter

In Attn.:
Chronos, C.E.O. of Universal Time
and
Destiny, Project Manager of Universal Ordinate Chaos




Dear fellow governors of my life,


I am very happy with your collaboration, which lead me here and now. Had you not worked out a favorable situation, I would have never had the chance to see daylight. I am totally overwhelmed by the abundance of resources and opportunities you have provided for me.

However, there are a few requirements I dare of you:

There have been quite a few days since you and Madam Destiny have prevented me from taking any short breaks to see the sun; I would like to thank you for keeping me safe from radiations. Then again, my social life has registered a huge decrease of intensity from very active to merely inexistent.
I lay my trust in you ..well.. at least most of the times, so I strongly believe this is for my own good.
I also hope that you appreciate my patience and acceptance of Universal kicks in the bottom.

So, dear Chronos, could you please take Einstein's theory for granted and make time a little more relative... towards expanded? There are so many things your complice Destiny has provided for me and I would like to take my time for all of them, including sleeping more than 2 hours per night, enjoying my meals instead of eating them in a hurry, raising my social activity level and being highly efficient at work.
And, dear Destiny, could you please keep in mind that time is my healer and also my killer?
I am sure we can work this out!

Sincerely and inevitably yours,
The Little Stressed Somalian

Homo Vamaiotus

Fosnet de amintiri. Un sirag colorat de trairi amestecate cu imagini intiparite pe retina mi se deruleaza acum in minte ca un scurt-metraj in stop motion.
Rasarit dansant. Bulbul de foc imi face cu ochiul. 
Delfini.
Prima data cand i-am vazut in libertate. Vai, cat sunt de frumosi! Inoata atat de aproape de tarm incat am intins mana spre ei.
Umbrele de ora 6 beau cafea.
Zambesc pe dinauntru si se vede in afara.
Am soarele pe piele. Din nou. Nisipul mi-e inca in tenesi. Poate o sa invat odata cum e sa... fractura de gand.
Ma intorc iar pe un drum nou. In reverie sunt inca in apa si plutesc cu delfinii. Deriva frumoasa. Nu stiam ca esti aici.
Numar zile.
Azi impachetez. Din nou. Azi n-am chef de cuvinte. Vorbeste-mi fara ele. Alinta-ma cu firea. Azi suntem.
Maine imi car lucrurile. Din nou. Maine e asa de departe ca uit de el. Maine nu stiu cine suntem.
Poimaine voi fi un om linistit. Te voi numi "Poimaine". Imi place cum suna.

Wazaaaaaaaaaap?

"Buna! Ce faci?"

Urasc intrebarea asta - si e inevitabila. Asa iti incepi conversatia. E atat de stresant de comuna incat ti-a intrat ca automatism in vocabular. La randul meu, pe cat de mult o urasc, pe atat de des o folosesc. Nerostita e ca si cum s-ar transforma untr-un nod gigantic in gat al carui scop suprem este asfixierea celui care-l tine "prizonier".
Ce sa fac? Nimic nou. Evident ca stii asta. Si eu stiu acelasi lucru despre tine. Totusi.. ne intrebam unul pe celalalt fara sa mai ascultam raspunsul.
...si mint:
"Bine. Tu ce faci?"
Predictibil. Acelasi lucru l-am facut ieri. La fel voi face maine cand ma vei intreba din nou.

Daca toti facem bine, atunci de ce inca mor copiii de foame in timp ce producem armament? De ce ne roade problema incalzirii globale in timp ce privim nepasatori la gunoaiele din jur? Nu candidez pentru Miss Univers, asa ca voi lasa pledoaria despre pacea mondiala si raiul pe pamant pentru o eventuala ocazie viitoare. Te-ai prins oricum ce-am vrut sa punctez.

Daca ar fi sa raspund sincer, mi-ar lua o viata intreaga sa descriu miscarea muschilor faciali, sa-ti explic conexiunile facute de neuronii mei (surprinzator, am mai multi!), sa-ti povestesc despre toate clipele petrecute dinainte sa ridic receporul si sa ma astept sa tii minte.
Ce sa fac?
"Bine. Tu?"

LOVEly Day

Teoretic, nu ar trebui sa existe o zi anume in care sa se sarbatoreasca dragostea. Practic, exista. Noi romanii suntem mai cu mot decat restul omenirii si avem doua asemenea zile - ca ne place sa "imprumutam".

Pentru cel putin una dintre ele ma bucur ca exista. DA! Ma bucur ca s-a gandit cineva sa "inventeze" Dragobetele.

Va bateti cu caramida in piept ca nu e nevoie de o zi speciala a iubirii si ca va dezgusta consumerismul degenerat la cote insuportabile.
Pai bine, distinse domn, dar cand a fost ultima data cand i-ai facut iubitei tale o surpriza placuta (asta in cazul in care exista Ea, nu stai toata ziua sa freci menta pe playstation visand cu ochii umezi de vitel la poarta noua ca vei fi un "hecar" invidiat de dujamii care este)? "Pai cum - ce nevoie are femeia de mizilicurile astea?"
Iar tu, onorabila, cand a fost ultima data cand i-ai facut Lui o surpriza placuta fara sa-i ceri nimic in schimb? "Pai cum.. nimic in schimb? Unde-i echitatea?" - te-ntrebi. Dar, oare, sa iubesti nu inseamna sa daruiesti fara sa astepti ceva in schimb?

Iti iubesti fratele, parintii, prietenii, aproapele, visele, copiii, hamsterul, pisica, vecina de la 2, colegul de birou, fata de la pagina 5, amintirile din Bangladesh? Iubest, asadar? Foarte bine! E Dragobete si pentru tine azi.

Ador batraneii care, desi garboviti de ani si greutati, merg pe strada tinandu-se inca de mana. Mai avem multe de invatat de la ei.

Te invidez

...pentru visele marunte cu care iti alimentezi fericirea de moment
pentru ca iubesti - si va e de ajuns
pentru ca ai intrebari care isi gasesc raspunsuri simple
pentru ca fiecare zi e o dulce rutina a ceea ce numesti "viata ordonata"
pentru ca ai locul tau
pentru ca esti mic ...


Eu am uitat. Ma simt mica

Christmas thoughts

Ma gandeam ca imi place sa daruiesc.
Ma intrebam daca imi place mai mult perioada care se apropie- Craciunul - sau perioada pe care o traiesc acum - pregatirile pentru Craciun.
Ma gandeam ca toata lumea se gandeste la asta asa ca...
Ma gandesc acum la altceva.

Si ce poate fi mai inoportun si mai dement decat un .... ZOMBI?!



Intrebare de baraj: de ce toti zombi de pe planeta sunt niste neni si tanti in curs de descompunere care nu se mai descompun niciodata si carora le e foame tot timpul?
Nu-mi pot imagina cat de ciudat ar fi ca - in loc de viata de apoi cu virgine blonde potrivit Coranului si cu capre sfinte care dau bere din ugere potrivit Valhalei - in "viata" de apoi sa fiu o mortaciune bulimica. Bun. Asta nu-i nimic in comparatie cu faptul ca voi vrea sa fiu si canibala. De ce Canibala? Pentru ca, fireste, ca orice mortaciune vesnic infometata (de parca toti am origina din Somalia) nu m-ar multumi o salata de brocoli, nu?! Am nevoie de proteine si grasimi ca sa pot sa imi continui existenta SF in violenta, degradare, instinctualitate si haos.
Totusi... am incercat sa imi imaginez un zombi vegetarian. De ce nu pot fi zombi vegetarieni? Nu stiu cine ar fi cel mai potrivit candidat penru aceasta titulatura, dar, oricum, as inclina balanta catre anorexice.
Da! Ele ar trebui sa fie. Iti dai seama de mega ironia soartei: toata viata sa te feresti sa mananci pentru ca vrei sa slabesti, iar dupa viata sa devii exact opusul existentei tale. Ce faci atunci? Mananci brocoli si bei in continuare Evian?
Mai mult decat atat: de ce un zombi nu poate avea iq-ul mai ridicat decat cel al unui caveman?
Care este, pana la urma, modalitatea de a deveni un zombi? Nu, nu e gripa porcina. De la aia te tratezi sau mori si-atat. In ultima perioada au luat-o razna toti cu filmele cu zombi si stiri gen "ora 5" privind realitatea apocaliptica in care traim.
BAAAAAAAAH!! La ora cinci nu trebuia sa servim ceaiul englezesc? Ce mama craacului se petrece aici?

Sfantul AH!

Nu, nu coincide cu Sfantul Andrei. Nicio legatura in afara de data publicarii.
Uite ce-mi trimite bunul meu prieten Vlad:

"Tipuri de orgasm: 1. Astmatica: Aahh... ahhh... ahhh!
2. Geografica: Aici, aici, aici, aici!
3. Matematiciana: Mai mult, mai mult, mai mult, mai mult!
4. Religioasa : Oh Doamne, oh Doamne!
5. Sinucigasa: Mor, mor!
6. Criminala: Daca te opresti acum, te omor!
7. Zootehnista: Vino taurul meu, vino!
8. Cheerleader: Da-i... da-i... da-i!
9. Profesoara de engleza: Oh... yes, oh... good...
10. Tipul Primul proiect: Nu te opri! Continua, continua!
11. Negativa: Nuuu, nuuuuuu!
12. Pozitiva: Da... da... da!
13. Profesoara: Da... asa... pe acolo... foarte bine... corect... perfect.
14. Dezinformata : Ce e asta?... De ce?... Ce-mi faci?
15. Analista de sistem: OK. Procesul s-a terminat cu succes.
16. Clarvazatoarea: Simt ca vine... aproape ca a venit... il vad, il vad..."

Amuzata de neobisnuitele categorii, incep sa ma gandesc serios in care m-as incadra. Ei bine.. recunosc ca mi-a fost greu, dar am inventat eu una:
Silent Bob Astmatic.
Tu care esti?

Faza lunii - sau cum sa fii injurat si sa razi cu lacrimi

Mergeam ieri pe strada cu geanta aparatului foto in mana. Mare si frumoasa geanta!
In drumul meu - un cersetor. Ma scaneaza din cap pana-n picioare si intr-un final apoteotic imi tranteste maiestuoasa replica:
"Iti merge bine, f*tu-ti diplomatia ma-tii!"

Intrebare de baraj: ce legatura are diplomatia mamei cu mersul meu?
Alta intrebare de baraj: cum a ajuns diplomatia mamei mai cunoscuta decat gafele presedintelui tarii?
Ultima intrebare de baraj: nu cumva formularea corecta din punct de vedere diplomatic ar fi fost "da si mie un ban de paine, tanti"?!?