E tarziu sa fie noapte si inca devreme de ziua. Am marea-n suflet. O pastrez ca pe o comoara cu amintiri de zambete, fete, clipe, vant, nori, noi, timp, tot, dans, scoici, dorinte, sare, alge, spirit, noi, tot, soare si iar noi. Prietenilor mei le datorez si le daruiesc aceasta comoara.
...a mai fost ceva:
un rasarit.
Ochi mari de copil ce se minuneaza de miracolul sferei de foc in timp ce gandurile trudesc sa aduca ziua. O noua zi. Un miracol. Am soarele pe piele.
Un albatros natang se apropie curios de mult. E marea lui..si alga lui..si pestii dorm. Brazdez vazduhul cu privirea. Doi nori tomnateci aduc primii stropi.
Dansam. Nu mai e nimic in afara de noi. Noi si marea, un soare timid, pasarile si nisipul. Nisipul din pantofi. Yes, Dido, you are right..once again:
http://www.youtube.com/watch?v=y6iUd3WNwAI&feature;=fvst
