Astazi, ziua iubirii, o voi dedica unui om care a iubit viata mai mult decat noi toti la un loc, insa viata i-a fost dat sa-i fie scurta.
Mi-e greu sa cred ca nu mai esti, iar optimismul incurabil pe care l-am deprins de la tine ma obliga sa cred ca totusi n-ai plecat de tot, ci doar din ceea ce ti-a fost o povara in ultimii ani. Te-ai dus zambind. La fel te voi pastra in amintiri. Mi-e greu sa imi gasesc cuvintele; poate ca tocmai cuvintele sunt cele mai nepotrivite pentru asta, dar vreau sa-ti multumesc.
Pentru ca esti. Oriunde ai fi...!
Mi-ai promis ca bem un ceai candva. Te tin minte... si-ti voi zambi la revedere.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
It is well to remember that the entire population of the universe, with one trifling exception, is composed of others ;)
RăspundețiȘtergere