Friday March 30, 2007 - 01:17am

Small and heavy steps

Vorbeam zilele trecute cu un amic - bloger inrait. Ma incuraja sa scriu.. cica as scrie frumos; si am scris:

Urmeaza sa ma mut. Dupa doi ani de stat "pi shentru", am sa ma mut pe undeva pe la Grigorescu.. E departe, mi-e cumplit de greu cu acomodarea, dar am decis ireversibila mutare. Voi sta cu Ada (care rar da pe acasa) si cu Misha ( scorpion artist ). Si totusi, parca mi-as rupe constient si de bunavoie o bucata din mine si as lasa-o aici; e un sentiment de confuzie in capul meu ce imi apasa gandurile, mi le intuneca si apoi se joaca de-a lumina cu sperantele mele: "las' ca o sa fie bine!"

Acum ma intreb de ce am scris tampenia pe care tocmai ai citit-o TU - cel sau cea care imi vizitezi profilul, ce ai curiozitatea si timpul necesar sa parcurgi randuri din intimitatea mea. Ma intreb cat de "ok" e pana la urma sa fii deschis, atat de deschis incat sa fii privit pe capitole, pe pagini web, "pe fatza" - cum spun unii. Poate ca si tu te intrebi cat de mult am lasat sa se vada din mine si cat de apropiata e Miki din viata de zi cu zi cu duduia virtuala pe a carei pagina te afli. Ce joc mai e si asta.. Suntem toti actori si scenaristi in marele theatro mundi si ne suportam reciproc atribuindu-ne - paradoxal - identitati si alteritati. Furnicar de suflete. Viteza. Alta zi. Alt fel. Eu ... ( cat egoism! )

Ametesc.

Poate mutatul asta imi va face bine.. Doar e vorba de diversitate si de dorinta de a incerca ceva nou.. pana la urma... De parca ar fi prima data cand ma apuca groaza ca trebuie sa impachetez si sa imi car "casa" in spate.